Aragaz cu patru ochi!!!

In alta ordine de idei, m-am pricopsit cu un nou accesoriu, o pereche de ochelari noi-noutzi! Subtitrarea nu mai e un mister si nici fetzele actorilor. Am iesit pe strada si... ce-mi vad ochii??? Un altfel de Caceres, un orash nou, clar, conturat, colorat... chiar mi se parea ciudata ceatza aia toata vara!!! Am prins o oferta si mi-am facut doua perechi, din material organic, ca e mai ushor decat sticla (desi nu duc lipsa de suport anatomic puternic- caracteristica a Pop-ilor) dar mai pretentios caci se zgarie ushor si trebuie curatati cu apa sau solutii speciale, nu in sec. Imaginile nu sunt disponibile deocamdata. In fiecare zi ma uimesc de cat de rau vedeam inainte, cu nivelul aproape unu de dioptrie si cam tot pe acolo strabismul. Imi inchipui ca ma voi opera, intr-un viitor indepartat.
Pana atunci profit de noii mei ochi si ma bucur ca nu mai seman cu o chinezoaica.

Y me he hecho con otro accesorio, un par de gafas nuevas! Los sutitulos han dejado de ser un misterio, igual que las caras de los actores. Salgo a la calle... y que es esto que veo??? Un otro Caceres, una nueva ciudad, nitida, con contornos y colores... ya me parecia a mi rara toda esa niebla en verano! Me he pillado una oferta y me hice dos pares, de material organico, que pesa menos que el cristal (aunque no me falta un buen soporte anatómico-caraterística de los Pop), pero es más dificil cuidarlo, se puede rayas facilmente y hay que limpiarlas con agua o una solución especial, nunca en seco. Las imagenes no son disponibles, aún. Asique es que cada día me sorprende lo mal que veía antes, con mi casi 1 de dioptria y lo mismo de estrabismo. Imagina que me operaré, en un futuro lejano. Hasta entonces voy a disfrutar de mis nuevos ojos y me alegro de haber dejado de parecerme a una china todo el rato.

Ma gandeam ca v-ar placea sa vedeti in ce orash din Spania ma aflu, cat e de mare si alte cateva informatii, sau macar pozele care merita sa fie vazute.
Dati click pe urmatorul link:
http://en.wikipedia.org/wiki/C%C3%A1ceres,_Spain

Cat despre viata de zi cu zi in Caceres...e destul de linistita, exista o suprasaturatie de masini deci putine locuri de parcat, dar in general lumea conduce cu destul bun-simt, desi mai sunt unii pierduti care nu reusesc sa aleaga intre o banda sau alta.
Se poate merge pe jos dintr-un capat in celelalt al orashului dar armat cu o sticla cu apa, ambitie si un tonus muscular ridicat, mai ales pregatit pentru a urca si cobori strazi in panta si pentru a petrece aproape o ora mergand. Nu recomand tocurile... Nu sunt atatea urcusuri si coborasuri ca in Lisabona, unde cel mai indicat mijloc de transport este tramvaiul.

Cam in ceatza dar astia suntem, dupa 2 ore de Capoeira...

Album no. 2

Ce este o rodie? Dar un rodier? Raspunde Wikipedia

Rodia (Punica granatum) este un arbore mic sau arbust foios de înălţime până la 5–8 m. În fapt, termenul de rodie reprezintă fructul, iar planta se numeşte rodiu sau rodier. Acesta creşte pe o arie care se întinde din Iran până la Munţii Himalaya în India de nord şi este cultivat şi naturalizat în întreaga regiune mediteraneană (Spania) inclusiv în Caucaz din vremuri antice. Introdus în California de coloniştii spanioli în 1769, rodierul este acum cultivat mai ales în zonele uscate din California şi Arizona pentru fructele sale exploatate comercial ca sucuri cu o popularitate în creştere din 2001.

Furnizând 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, conţinut în 100 ml, sucul de rodie este şi o excelentă sursă de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu şi de polifenoli antioxidanţi.
Mulţi producători de alimente şi de suplimente alimentare au constatat avantajele utilizării extractelor de rodie, care nu conţin zahăr, calorii sau aditivi, în locul sucului, ca ingrediente favorabile sănătăţii în produsele lor. În majoritate, extractele de rodie conţin în mod special acid elagic, care poate fi absorbit în corpul uman numai după consumul de punicalagini.

În studii preliminare de cercetare în laborator şi în cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni,sucul de rodie s-a dovedit eficient în reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace, incluzând oxidarea LDL, statusul oxidativ al macrofagelor şi formarea celulelor spumoase, toate acestea fiind etape în ateroscleroză şi în boala cardiovasculară. Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificaţi ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc aceşti factori de risc. S-a arătat că rodia intervine în reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei.
Cercetarea sugerează că sucul de rodie ar putea fi eficient împotriva cancerului de prostată şi în osteoartrită.

A venit, a venit toamna...

Da, a venit...anul asta mai devreme decat de obicei. Nu prea am avut timp sa profitam de vara. Luni si marti se anunta temperaturi de 32 degrade, asta inseamna inceput de toamna...aici. Organismul meu s-a adaptat la "aici". Noaptea si dimineata e mai frig. Cred ca in curand, dupa 3-4 luni de zile, o sa scormonesc prin dulapuri cautand shosetele. Si incep sa-mi amintesc cum e sa umblu prin casa cu shlapii care pana acum erau un accesoriu in plus si un obstacol intre podeaua racoroasa si caldura din aer. Incetul cu incetul dispare apa rece de la dush si ca de obicei faringita ma insoteste zi si noapte, multumita schimbului de temperatura. Mai ales noaptea... Asa ca "adios" cafelei cu cuburi de gheata, sucului si apei din congelator si "bienvenida" cacao incalzit la microunde, supa cu fidele, patura si pijama.

In Romania totul revine la viata odata cu primavara si apogeul se atinge in sezonul estival, in peninsula iberica fenomenul e exact invers. Vara se lucreaza mai putin, se scurteaza programul de munca,in general magazinele si birourile nu au program dupa masa (la 13.30 se termina orarul) se inchid gradinitele, lumea isi ia concediu o luna de zile intreaga, in iulie sau august, altii raman fara serviciu din iulie pana in septembrie, in special in domeniul constructiilor si in baruri. Da, am trecut si eu prin asta, dar cum eram multi-angajata (cred ca am inventat un cuvant) a fost chiar ca o binecuvantare. Traiesc mai bine si mai linistita acum. Dorm mai mult...hehe. Somn=veselie! Nu degeaba "siesta" e sfanta si irevocabila pe aici!
Altii cer somajul si traiesc linistiti cateva luni.

-va continua-

Dupa ce se coc rodiile, fructul pasiunii, "granadas"

Music-music...nonstop-nonstop

Credeati ca nu o sa mai folositi niciodata o caseta? Cum "ce-i aia"??? Nu va mai amintiti cum se bloca banda (cu sunetul caracteristic) si trebuia sa scoatem caseta cu grija sa nu se rupa si sa procedem la inrularea ei cu ajutorul unui instrument sofisticat: creion sau pix ? Si cum se termina partea A si trebuia sa o intoarcem... Cum venea fiecare in cutiutza ei si nu trebuia sa ai atata grija sa "nu se zgarie"...de cele mai multe ori le gaseai pe sub pat, sau pe dupa birou...cand eram mici construiam turnuletze, porti de fotbal pentru papushi, sau chiar FILEU DE PING-PONG pe masa din sufragerie desfacuta. hahahaha V-ati amintit, nu-i asha???

Va puteti crea propria caseta, cu pozele voastre si muzica preferata pe www.mixwit.com

Good Will Hunting sau Cum sa invatam sa TRAIM

WALL-E

Un film foarte dragutz si distractiv, chiar emotionant in unele scene, un robot foarte inteligent intr-o lume artificiala...poate sa ajunga sa-ti fie drag, atat de personificat si de expresiv. Fara comentarii in plus, va sugerez sa vedeti filmul, impreuna cu copiii, apoi sa ii invitati sa se distreze pe pagina oficiala a lui Wall-E Disney (click aici)., incercand sa distruga deseurile impreuna cu Eva sau sa construiasca un turn cu animalul preferat al lui Wall-E.

Recolta de vara

Vitalitate si sanatate- a fost motto-ul acestei veri, in care am avut parte de numeroase serii imbelsugate de cartofi, ardei rosii si verzi, rosii, vinete, ceapa, dovlecei si struguri, toate cu un gust deosebit si parca pline de apa vietii. Ardeii inca mai infloresc si se pare ca vor sa ne mai ofere o portie buna de recolta. Urmeaza sa culegem madarinele, rodiile, gutuile, smochinele, iar maslinele o sa fie si ele pregatite pentru cativa litri de ulei. Iar in gradina mea particulara, de pe balcon, astept sa creasca salata creatza, dovlecii, mararul si patrunjelul. Din greseala au iesit si cateva plante de ardei...niste seminte luate de vant...ramane de vazut daca rezista peste iarna. Desi aici gerul nu e napraznic si nici nu e frig de crapa pietrele, iarna asta se anunta mai racoroasa decat de obicei.

Mai multe poze dand click aici: Blog jose

ROMANIA LIVE

http://www.jurnalul.ro/camere_video/11/piata-victoriei

BUCURESTI IN DIRECT-WEBCAM IN MARILE PIETE SI IN OLIMP SI MAMAIA!

la plaja in Lisabona

festival de arta medievala in Caceres

la plimbare pe langa un lac- Valdesalor

Nomazii vantului

Zilele trecute m-am delectat cu un film-documentar despre pasarile migratoare, film premiat cu un Oscar si considerat cel mai bun din categoria sa...si pe buna dreptate! Pe langa filmul propiu-ziu, extrem de interesant si captivant, in care naratorul rosteste cel mult 10 fraze in momentele-cheie, in sectiunea de "extra" ni se dezvaluie tehnicile de filmare, care s-au prelungit de-a lungul celor 3 ani de filmari. Coloana sonora e la fel de incredibila. Va atasez o parte din film ca sa va convingeti ca merita vazut.

"Pasarile
Le dãm din ce în ce mai putinã atentie. Nu mai sîntem atenti la traseele lor rituale care anuntã vreme rece sau zile însorite, în functie de sensul în care zboarã. Si totusi, aceste “profesioniste” ale vãzduhului au de ce sã ne fascineze.

Nu se stie prea bine de ce migreazã. Unii oameni de stiintã avanseazã teoria glaciatiunii, care ar fi împins pãsãrile spre Ecuator. Apoi, odatã cu încãlzirea planetei, acestea ar fi revenit în nord, si asa mai departe. Alti savanti cred cã pãsãrile sînt la origine tropicale, si cã suprapopularea a fãcut ca unele specii sã colonizeze zonele temperate.

Oricare ar fi originea acestor uriase deplasãri, efortul este aproape supranatural. Pãsãri de talie micã strãbat mii de kilometri. Unele se întorc exact în locul de unde au plecat. Se apreciazã cã sînt mai mult de zece miliarde de pãsãri care migreazã în fiecare an în ambele sensuri. Aceste pãsãri provin în principal din pãrtile nordice ale emisferei. Pãsãrile care trãiesc la Ecuator se deplaseazã putin. Pentru a-si putea împlini corect odiseea, unei pãsãri i se modificã metabolismul de îndatã ce zilele se micsoreazã. Muschii li se dezvoltã, ca oricãrui atlet. Îsi schimbã penajul si aripile. Unele zboarã bãtînd continuu din aripi, altele alterneazã zborul cu planarea, altele îsi iau avînt, altele planeazã pur si simplu (vulturul, de ex.). Gîstele, ratele si lebedele opteazã pentru formatiile în V.

Toate profitã de vînturile marine; sînt dotate cu un exceptional sens al orientãrii (punctele cardinale sînt înscrise în genele lor). Soarele, stelele, ca si cîmpul magnetic terestru le servesc drept repere si busolã. Pot sã zboare la o altitudine de 6000 de metri (gîstele survoleazã Himalaya la o altitudine de 9000 de metri peste nivelul mãrii). Pot sã reziste la orice temperaturã, la desertul saharian sau la frigul arctic.

Se pare, asadar, cã instinctele se transmit de la o generatie la alta. Un reflex pavlovian avut încã de la nastere împinge pãsãrile nu numai sã-si pãrãseascã cuibul, sã zboare, ci si, mai mult, sã plece în directia bunã. Chiar si pãsãrile sedentare au instincte migratoare. Pentru aceste pãsãri, cãlãtoria, mare consumatoare de energie, nu este deloc o plãcere, cãci pericolele sînt peste tot. Sute de milioane mor sub gloantele vînãtorilor (Franta avînd cel mai mare numãr de vînãtori din Europa). Cinci milioane de porumbei sînt ucisi în fiecare an în Franta. Trist record. Unii savanti încearcã sã devieze pãsãrile spre cãi mai sigure. Cãci oamenii le sînt cei mai aprigi dusmani: linii de înaltã tensiune (electrocutare), castele de apã (înec), pînze de petrol (Alaska, coasta Atlanticului, etc.), si tot asa. Mai putem aminti si pericolele reprezentate de avioane; în mod ironic, aceastã inventie se inspirã de la pãsãri, dar pãsãrile si avioanele pot produce dezastre în caz de coliziune."

La nunta -mai 2007

Toata ¨gashca¨ din partea mirelui

Ne-am intors cam durdulii dupa Pastile petrecute in Romania

Mirii